Slider

Casa Melik, cea mai veche casă din București

2 apr. 2016


După ce am vizitat Muzeul Zambaccian, am poposit și la Muzeul Theodor Pallady. Muzeul este găzduit de Casa Melik, una dintre cele mai vechi case din București, cu o istorie de peste 250 de ani,  situată în pitorescul Cartier Armenesc, pe strada Spătarului la numărul 22. Casa adăpostește valoroasa colecție de artă a soților Serafina și Gheorghe Răut, care se evidențiază prin picturile și schițele lui Theodor Pallady, al cărui prieten și admirator a fost colecționarul.

Casa, martor tăcut al atâtor povești de viață, m-a impresionat mai mult decât muzeul. Construită în stil specific românesc, clădirea albă cu etaj își etalează cu mândrie cerdacul închis cu geamuri. Istoria sa începe la mijlocul secolului XVIII, în jurul anului 1760. Sub acoperișul său cu streașină lată s-au perindat mai mulți proprietari. Cel mai de seamă a fost Iacob Melik, arhitect, susținător al acțiunilor revoluționare de la 1848 și autor al cărții "L'Orient devant L'Occident". De la el și-a primit numele de Casa Melik. În spatele pereților săi s-au adăpostit în timpul revoluției pașoptiste personalități precum Ion Heliade Rădulescu, Ion C. Brătianu și C.A. Rosetti, care erau prietenii lui Iacob Melik.
Ion Heliade Rădulescu şi C.A. Rosetti

Citeste mai mult: adev.ro/nklhoj
Ion Heliade Rădulescu şi C.A. Rosetti

Citeste mai mult: adev.ro/nklhoj
Ion Heliade Rădulescu şi C.A. Rosetti

Citeste mai mult: adev.ro/nklhoj

După un exil de nouă ani soții Melik revin în țară în 1857 și investesc în renovarea casei lor de suflet, în care vor locui până la sfârșitul vieții. În 1913, moare Ana Melik, soția lui Iacob, într-un incendiu ce cuprinde întreaga casă. Focul a izbucnit chiar în camera ei, unde citea la lumina lumânării. A adormit, răsturnând lumânarea care a declanșat incendiul. Flăcările s-au răspândit rapid în casa cu lambriuri de lemn.

Neavând urmași direcți, ultima dorință a Anei a fost ca reședința să devină un azil pentru văduvele sărmane. Un nepot atacă testamentul și are temporar câștig de cauză, investind în reabilitarea imobilului afectat grav de incendiu. În cele din urmă, în 1920, comunitatea armeană câștigă procesul și dorința Anei este îndeplinită: până în 1947 Casa Melik a fost un refugiu pentru femeile sărace.

În următorii 20 de ani casa avea să găzduiască diverși chiriași, până în 1969, când a intrat din nou într-un amplu proces de reabilitare pentru a putea adăposti colecția de artă a soților Serafina și Gheorghe Răut.

Muzeul vă va întâmpina cu câteva din picturile și schițele lui Theodor Pallady, tablourile altor pictori cunoscuți, mobilier din lemn și alte obiecte de artă decorativă. Mi-au plăcut în mod deosebit două cabinete de abanos înnegrit, cu incrustații de os și fildeș și o oglindă cu ramă din lemn sculptat, aurit. Le-aș fi luat acasă, dar nu știu cât de bine s-ar fi împăcat cu viața de apartament și mobila de la Ikea. Parcă totuși locul lor e mai potrivit într-un muzeu, nu?

Când am ajuns la muzeu eram singurii vizitatori și puteam simți privirea glacială a supraveghetoarelor dacă mă uitam mai insistent la un tablou sau un obiect de mobilier, de parcă aș fi pus la cale un jaf de proporții. Oare îmi citiseră gândurile cu privire la cabinete și oglindă? În rest,  auzeam doar scârțâitul propriilor pași pe podeaua de lemn și ciripitul vesel al păsărelelor de afară.

Casa Melik este înconjurată de o mică grădină, care era plină de verdeață și flori, cu câteva bănci. Așa că te poți așeza pentru a fi singur cu gândurile tale ...bine, nu chiar singur, ci în compania ciripiturilor. 


Văzută de afară, peste gard, nu te-ai gândi că această casă albă adăpostește trei secole de istorie. Ce pot spune, Casa Melik, își ascunde vârsta celui ce o privește de afară, dezvăluindu-se doar celui care îi trece pragul, prin scârțâitul parchetului care prevestește o casă cu un trecut încărcat și fascinant.

Casa Melik a trecut prin multe încercări, a fost în mai multe rânduri la un pas de ruină, însă de fiecare dată a supraviețuit, trecând prin patru reabilitări, pentru a putea șade mândră și cochetă astăzi printre celelalte case ale Cartierului Armenesc.


Site: http://mnar.arts.ro/muzeul-theodor-pallady

Poți găsi alte povești despre casele vechi și muzeele Bucureștiului aici.

P.S.: Dacă acest articol ți-a fost util, te rog să îl distribui. Pentru a fi la curent cu noutățile te invit să apreciezi pagina de Facebook a blog-ului și să te abonezi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un produs Blogger.
Theme Designed By Hello Manhattan
|

Your copyright

2018-2022 Adriana Pârvu. Toate drepturile rezervate.