Muzeul Micul Paris din ... Micul Paris

Muzeul Micul Paris te invită la o călătorie în timp, la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. În acel timp când Bucureștiul era alintat ca fiind Micul Paris. Încăperile muzeului găzduiesc o colecție strânsă cu sârg timp de 30 de ani de către domnul Eugen Ciocan, pentru a aminti de la belle epoque a Bucureștiului. 

Situat în inima orașului, în centrul vechi, pe str. Lipscani la numărul 41, muzeul așteaptă ca trecătorii să descopere comorile din încăperile sale, situate la primul etaj al unei clădiri vechi. Camerele sunt ticsite și în același timp atent decorate cu obiecte vechi, din secolul trecut. 

O incursiune în trecut la Muzeul Național de Istorie

A fost o surpriză plăcută vizita la Muzeul Național de Istorie din București, de pe Calea Victoriei nr. 12. Muzeul este găzduit din anul 1970  de către o clădirea impresionantă, care înainte a fost sediul central al Poștei Române. Când am fost prima și ultima oară la muzeu, cu foooarte mulți ani în urmă, am pornit la drum plină de entuziasm și curiozitate și am sfârșit extenuată, după ce aveam impresia că muzeul nu se mai termină și același artefacte se repetă la nesfârșit.

În vizită la Muzeul Victor Babeș

Muzeul Victor Babeș era pe lista mea cu muzee de vizitat de când am trecut pe lângă poarta sa, în 2019, după o vizită la Muzeul Zambaccian, aflat în apropiere. Uite că după aproape 4 ani i-a venit rândul să fie vizitat, într-o duminică mohorâtă de ianuarie.

Casa care găzduiește Muzeul Victor Babeș se află pe str. Andrei Mureșanu, la nr. 14A, aproape de Piața Dorobanți. De jur împrejur, dai nas în nas, cu alte case încântătoare care cu siguranță au povești fabuloase de spus.

La olărit la Școala de la Piscu

Satul Piscu se află la 36 km de București, în județul Ilfov. În secolul trecut era faimos ca sat de olari, fiind cunoscută în regiune ceramica de pisc. Astăzi, mai sunt în sat doar vreo 3 meșteri olari care duc tradiția mai departe în timpul liber. 

O nestemată prea puțin cunoscută. Casa Memorială Alexandru Țipoia.

Am apăsat cu emoție soneria de la poarta casei aflate pe strada Lt. Aviator Gheorge Caranda la nr. 79. Casa în sine nu promitea prea multe. Pe fațadă se afla o placă memorială care amintea că în acel imobil a trăit și a creat, între anii 1940 – 1992, pictorul Alexandru Țipoia. Cu o zi înainte nu știam nimic despre acest pictor. Între timp am aflat că alături de Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba și Ion Țuculescu, a fost unul din cei mai importanți pictori moderni români ai secolului trecut. O fire modestă, cu origini grecești și elvețiene, nu a fost pe placul partidului unic, motiv pentru care atât artistul, cât și opera sa, sunt puțin cunoscute astăzi.

O casă de colecție. Muzeul George Severeanu.

Într-o zi morocănoasă de ianuarie am ajuns la Muzeul George Severeanu din strada Henri Coandă nr. 26. În încăperile unei case încântătoare din la belle epoque am descoperit colecția doctorului George Severeanu și a soției sale, Maria. Nu știu ce m-a fermecat mai mult. Casa, cu încăperile, sobele, lustrele sale de epocă sau colecția de antichități și numismatică a familiei Severeanu. Ba, de fapt știu. A fost casa impecabilă care m-a transportat în vremuri apuse.

Cu masca la Palatul Elisabeta

Am fost încântată când am aflat că Palatul Elisabeta este deschis publicului larg, până în luna septembrie. Îl observam mai demult, așa cu coada ochiului, peste gard, când mă plimbam pe aleile Muzeului Satului. Palatul Elisabeta, construit într-o îmbinare de stil maur și brâncovenesc, a fost proiectat de arhitectul Corneliu Marcu în anul 1936 și inaugurat la 6 decembrie 1937. După cum îi arată și numele, palatul a fost construit pentru fiica cea mare a Reginei Maria, principesa Elisabeta. În prezent, Palatul Elisabeta este singura reședință oficială și locuință a familiei regale din București.

Cu masca la muzeu. Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei.

Pe lângă Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei am trecut prima oară întâmplător, când mergeam pe strada 11 Iunie, dinspre Parcul Carol I spre Piața Unirii. Nu îmi era familiar niciunul dintre nume, dar mi-am propus să trec cândva pragul vechii case, construită în stil eclectic francez, pentru a mă bucura de colecția de artă și în egală măsură de poveștile din interiorul ei. Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei aparține de Muzeul Municipiului Bucureşti și am aflat că și-a redeschis porțile pe data de 23 mai, alături de alte muzee din capitală, cu luarea unor măsuri stricte de igienă și distanțare socială. Înarmată cu mască și dezinfectant, am pornit pe la prânz, într-o zi de joi, să-i descopăr secretele și să aflu cine au fost Ligia și Pompiliu Macovei.

Melancolia plutește în aer în casa memorială „George și Agatha Bacovia”

Luând-o la pas pe străduțe cu case nu tocmai arătoase, ajungi pe Str. George Bacovia. La numărul 63 descoperi o casă modestă, fără etaj, care pare că te invită să mergi mai departe, dacă nu ar fi placa comemorativă și steagurile fluturând la intrare. Tocmai ai ajuns la casa memorială „George și Agatha Bacovia” a cărei construcție s-a înfăptuit într-o singură lună, în anul 1933. Soții Bacovia au locuit în acest imobil timp de 24 de ani, până la stingerea din viață a poetului în anul 1957. La un an după moartea sa, datorită Agathei, casa a devenit muzeu, însă abia în anul 1966 s-a transformat în casa memorială „George și Agatha Bacovia”.

Acasă la Theodor Aman

Într-o duminică, zi de vot, am trecut pentru a doua oară pragul Muzeului Theodor Aman. De această dată în cadrul unui tur ghidat organizat de Hai să socializăm. Ce-i drept, cel mai mult mi-au plăcut intervențiile doamnei Greta Șuteu, istoric de artă și muzeograf la Muzeul Theodor Aman, care părea să știe povestea fiecărui centimetru din casa desăvârșitului pictor. Poate data viitoare când voi vizita muzeul voi avea șansa de a o avea ca ghid, ca să aflu poveștile care se ascund între pereții casei încărcate cu simboluri. Theodor Aman este pictorul meu român preferat și un om care nu lasă nimic la voia întâmplării. Fiecare tușă din picturile sale are o semnificație. La fel, fiecare obiect sau motiv din casa sa, are o poveste.

Comorile ascunse din Parcul Carol

Uitându-mă eu pe harta Bucureștiului, cum am obiceiul, am văzut că Parcul Carol ascunde mai multe comori arhitecturale. Prima mi-a atras atenția Fântâna Cantacuzino, construită însuși de Nabab. Apoi am descoperit Vila Bosianu, o clădire construită în stil neogotic, despre care citisem, dar cumva uitasem că se află în Parcul Carol, ascunsă vederii vara de copacii stufoși. Lângă ea, Observatorul Astronomic Bosianu. Mai încolo am descoperit Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida, după care mi-am amintit de Castelul Vlad Țepes, o miniatură după cetatea Poenari, găzduit tot de Parcul Carol. Apoi mai sunt și Arenele Romane, simbol al latinității poporului român. Ca să nu mai menționez Monumentul Eroilor, simbolul acestui parc.

Toamna la Palatul Cotroceni

Pare că Palatul Cotroceni nu mai are nevoie de nicio prezentare. Ascuns vederii de ziduri înalte și copaci stufoși, poate fi vizitat doar cu o programare prealabilă. Asta în caz că vă gândeați să vă aventurați și să-i faceți o vizită pe nepusă masă. Programarea se poate face telefonic sau pe mail, după care vă prezentați la ora stabilită la intrare, ca să treceți printr-o verificare ca la aeroport. Toate tururile sunt ghidate, nu poți să te plimbi de capul tău, în voie, prin încăperile care fac parte din muzeu și durează în jur de o oră. Pentru străini se pot organiza tururi în limba engleză, franceză și italiană. În plus se pot face fotografii în voie cu telefoanele mobile, fără nicio taxă. Parcă începem să ne aliniem și noi cu practicile din alte țări ceva mai destupate la minte.

Muzeul Parfumurilor din București. Pe urmele parfumului de violete al Reginei Maria.

Știați că există un muzeu al parfumurilor în București? Îl găsiți în interiorul parfumeriei Beautik, pe strada Calea Dorobanților nr. 172. Cum intrați în magazin, pe partea dreaptă, veți descoperi un colțișor ticsit cu sticluțe de parfum, mai vechi sau mai noi, unele dintre ele adevărate opere de artă. Muzeul conține doar o mică parte din colecția lui Val Iacob, proprietarul magazinului și un mare iubitor de parfumuri. Eu venisem în căutarea unei anume sticle de parfum. Este vorba despre Mon Boudoir, parfumul cu mireasmă de violete, produs de Casa Houbigant.

Grădina Botanică din București

Când Bucureștiul devine sufocant din cauza căldurii, unul din locurile mele preferate pentru o oază de răcoare este Grădina Botanică. Am fost de nenumărate ori aici și mă bucur de fiecare dată când revin. În Grădina Botanică te poți răcori în mijlocul verii, bucurându-te în același timp de o plimbare în natură, acompaniată de ciripitul păsărelelor. 

Acasă la Tudor Arghezi. Vila Mărțișor.

O alee pietruită, străjuită în dreapta de un șir de copaci, iar în stânga de o livadă, te duce spre Casa Memorială Tudor Arghezi, cunoscută sub numele de Vila Mărțișor. I se spune astfel deoarece primăvara, când natura renăștea, oamenii obișnuiau să împletească șnururi albe și roșii de crengile pomilor din livadă. Obiceiul de a împodobi arborii cu mărțișoare încă se păstrează la vecinii noștri de la sud de Dunăre.

Luați-vă porția de frumos la Muzeul Colecțiilor de Artă !

Palatul Romanit, construit în stil neoclasic în secolul XIX, aflat pe Calea Victoriei la numărul 111, găzduiește astăzi Muzeul Colecțiilor de Artă. Preț de două etaje și timp de peste două ore m-am delectat cu tablourile unor pictori români precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Pătrașcu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Alexandru Ciucurencu sau Dimitrie Ghiaţă. Pe lângă picturi, am mai admirat piese de mobilier, ceramică, țesături și câteva sculpturi. 

Casa memorială Anton Pann, un muzeu interactiv

Pe strada Anton Pann, la numărul 20 și-a deschis porțile (sau ușile) un nou muzeu. Este vorba, cum era lesne de ghicit, despre Muzeul Anton Pann, găzduit chiar în casa celui căruia îi datorăm muzica imnului național și poveștile veșnic actuale cu Nastratin Hogea. Muzeul este unul mic, dar primitor. Interiorul nu mai amintește cu nimic de vremea în care locuia aici Anton Pann, însă modalitatea în care casa sa a fost transformată în muzeu este una inedită și interactivă. Biletul costă o nimica toată, 4 lei, iar cu 6 lei poți avea parte de ghidaj pentru întreg grupul. Recomand să profitați de ghidaj, pentru noi doamna Mădălina Șchiopu, care ne-a povestit așa frumos despre Anton Pann, a fost ca o mană cerească.

Muzeul Literaturii Române din București

Din anul 2017, Muzeul Literaturii Române are o nouă casă, pe str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în spatele Bisericii Albe, într-o clădire istorică ce a aparținut generalului Leon Mavrocordat. Camerele vechii reședințe găzduiesc astăzi manuscrise vechi și diferite obiecte ce au aparținut unor scriitori sau poeți de seamă ai literaturii române. Îmi amintesc că am găsit micile încăperi ale muzeului destul de reci, cu o lumină albă, artificială, neprietenoasă cu aparatul de fotografiat.

Muzeul de Artă Recentă, un nou muzeu privat în București

Într-o zi însorită de februarie am decis să vizităm Muzeul de Artă Recentă, unul din puținele muzee private din București, proaspăt deschis în anul 2018. Muzeul se află într-o zonă selectă a orașului, în cartierul Primăverii, într-o clădire modernă, construită pe locul vilei ce a servit ca reședință temporară temutei Ana Pauker. Cele patru nivele ale clădirii, adică subsolul și trei etaje, găzduiesc opere de artă recentă, din ultimii 60 de ani.

Regina Maria și Cărțișor, un altfel de mărțișor

Ca să nu se evapore emoția pe care am simțit-o la evenimentul  de lansare a unui mărțișor literar, Cărţişor de Autor - Maria, Regina României, am zis să scriu la cald, ca să nu am timp să gândesc la rece, să analizez excesiv, să caut explicații. De ce a fost atâta emoție în mansarda Muzeului Național al Literaturii Române? Ce magie s-a întâmplat timp de o oră? Cum a reușit actrița Simona Mihăescu să ne strecoare lacrimi în colțul ochilor?