Oradea ne demonstrează că și în țara noastră se pot realiza lucruri extraordinare dacă există pricepere și păsare, aceste două ingrediente
magice. În primul rând să îți pese, să îți dorești să faci o schimbare în bine pentru orașul în care locuiești. Apoi să ai cunoștințele și abilitățile de a transforma dorința într-un plan coerent, pe care cu voință să-l pui în aplicare. Chiar dacă pe parcurs vor apărea diverse provocări, să nu renunți și cu ambiție și determinare să-l duci la bun sfârșit. Dar totul pornește de la scânteia aceea interioară, de a face lucrurile bine, de a lăsa o lume mai bună urmașilor. Că doar am împrumutat țara de la copiii noștri, după cum bine spunea Regele Mihai.
Despre Oradea auzisem numai lucruri bune, că s-a transformat miraculos în ultimii doi ani, că e un paradis arhitectural pentru iubitorii stilului Art Nouveau, printre care mă număr și eu. Așa că am făcut cum am făcut ca să ajungem de la București la Oradea cu trenul, într-o călătorie de vis prin Ardeal. Oradea nu a dezamăgit și s-a ridicat la înălțimea așteptărilor. Un oraș minunat, curat, îngrijit, care se vede că este în continuare în renovare, dorind să ne surprindă cu mai multe fațade restaurate data viitoare când îl vom vizita.