Paris, dragoste la prima vedere. Scări în spirală, trepte și priveliști amețitoare.

De Paris m-am îndrăgostit de la primii pași pe care i-am făcut pe străzile orașului, după ce autobuzul ne-a lăsat la Porte Maillot. Era o zi ploioasă de decembrie. Orașul era pregătit discret pentru sărbători. Lumini, globuri, crengi de brad, panglici decorau cu bun gust clădirile, pentru a aminti că ne aflăm în luna Crăciunului. Fără decorațiuni ostentative, lumini brutale, care transformă Crăciunul într-o afacere.

Drumul spre hotel l-aș rezuma ca o înșiruire de clădiri cu o arhitectură încântătoare, braserii și cafenele cochete la fiecare colț de stradă, numeroase magazine șic de haine și cosmetice, saloane de frumusețe la tot pasul. Ca peisajul să fie complet, vă puteți imagina și câteva picături de ploaie, motiv pentru mine să-mi etalez prețioasa umbrelă cu fluturași.






Cazare

Hotelul ales a fost Ibis Styles Cadet Lafayette. Un hotel mic, simpatic, aflat în arondismentul 9 al Parisului. Camera mică, potrivită pentru cele câteva lucruri pe care le-am luat cu noi, a fost primitoare și foarte curată. Micul dejun, deși nu foarte diversificat, a fost suficient ca să ne încărcam bateriile în fiecare dimineață înainte să pornim în explorarea orașului. Cel mai mult mi-a plăcut spațiul dedicat cititului de la parter. Aici, între două canapele, se găsea o bibliotecă cu albume de artă, enciclopedii și alte cărți. După micul dejun, îmi luam cafeaua cu mine și mă refugiam în acest colț, ca să răsfoiesc în liniște paginile prietenelor mele bune, cărțile.

Hotel Ibis Styles Cadet Lafayette

Turnul Eiffel e feeric după lăsarea întunericului

Prima seară în Paris a fost dedicată turnului Eiffel. Am plecat la plimbare, am uitat umbrela cu fluturași acasă, dar din fericire nu a plouat foarte tare. Nu îmi doream să urc în turnul Eiffel, cum e obiceiul. Voiam în schimb să îl văd de aproape luminat. Și a meritat. Deși zona din jurul său nu e tocmai cea mai primitoare după ploaie, fiind nevoie să ocolim bălțile și noroiul, turnul în sine a meritat eforul. Este o construcție gigantică, când te afli chiar la baza ei. Felul în care e luminat are ceva feeric, mai ales când mii de luminițe încep să clipocească la oră fixă.

Turnul Eiffel după lăsarea întunericului


Turnul Eiffel, un spectacol de mii de luminițe 

Cam așa se încheie prima zi în Paris. Drumul cu avionul din București până la Beauvais, apoi călătoria cu autobuzul, urmată de mersul pe jos până la hotel, ca apoi să vedem de aproape luminile turnului Eiffel.

A doua zi, la pas, am pornit spre Catedrala Notre Dame ca să-l salutăm pe Cocoșatul lui Victor Hugo. Pe drum, ne-am întâlnit cu o formație jovială de cântăreți la instrumente, am văzut cele mai frumoase cărți poștale din lume și ne-a ieșit în cale o mică piață de Crăciun. Câteva căsuțe cu turtă dulce, decorațiuni, brânzeturi, eșarfe și alte dichisuri. Nu am rezistat tentației de a bea un vin fiert, aromat cu scorțișoară. Parcă o Piață de Crăciun, cât de mică, trebuie vizitată în aburi de vin fiert.


Pe această străduță am găsit cele mai frumoase vederi din Paris



Catedrala Notre Dame, himere, scări în spirală și o priveliște amețitoare

Intrarea în Catedrala Notre Dame este gratuită. De cum intri înăuntru, pătrunzi într-o altă lume. Lumina de afară pătrunde prin vitraliile colorate pentru a întâlni lumina diafană a candelelor colorate. Interacțiunea lor dă naștere unei atmosfere speciale, sacre. Mi-a amintit în treacăt de atmosfera divină din Sagrada Familia din Barcelona. Catedrala nu se dezminte, fiind pe bună dreptate una din cele mai cunoscute atracții ale Parisului.

Catedrala Notre Dame de Paris




După vizitarea interiorului, ne-am înscris pentru urcarea în turnurile catedralei, pentru a vedea orașul printre gargui și himere. Am urcat 387 de trepte pentru a ne bucura de o priveliște unică a orașului. Și ce priveliște!

Parisul văzut printre gargui și himere


Sacre Coeur văzută de la catedrala Notre Dame 



De la Notre Dame am luat metroul spre Sacre Coeur. Când am ieșit de la metrou, am văzut o altă față a Parisului. Montmarte este un cartier al minorităților, care amintește că Parisul este un mix de culturi, amintindu-ne că Franța a avut cândva colonii vaste în Africa.

Sacre Coeur, castelul alb care îți pune orașul la picioare

Odată ajuns în fața catedralei Sacre Coeur ai tot Parisul literalmente la picioare. Aici am avut parte și de un concert ad-hoc. Un tânar care cânta cover-uri pentru publicul așezat pe trepte. Am înțepenit și eu acolo și l-am ascultat preț de câteva melodii. A fost cel mai emoționant concert din viața mea. În Paris, la apus, pe treptele din fața Sacre Coeur, am simțit cum muzica cântată din suflet transmite emoție și are puterea de a schimba vieți. Mulțumesc Aiden Rohr, pe această cale!



Basilica Sacre Coeur
Un concert în aer liber

A fost nevoie totuși să mă urnesc din loc pentru că voiam să urcăm alte 300 de trepte pentru a vedea Parisul de sus. Am luat biletul doar cu câteva minute înainte de închidere. A fost puțin palpitant cât stăteam la coadă gândindu-mă că nu vom reuși să intrăm la timp. Dar am reușit. După ce mi s-a cam luat respirația cu puțin înainte să ajungem în dom, de la urcuș, am fost răsplătită cu o priveliște care într-adevăr îți taie respirația. Parisul văzut de la înălțime, la lăsarea serii. Am putut să văd Turnul Eiffel luminat, care mă saluta din celălalt capăt al orașului. Dacă aveți timp pentru o singură atracție în Paris, atunci aceasta este aceea: orașul văzut din domul Bazilicii Sacre Coeur.

Parisul la apus văzut din domul Bazilicii Sacre Coeur






După ce am urcat în dom am vizitat și basilica. Senzația pe care o ai înăuntru este de alb și de liniște. Mai greu de descris în cuvinte, dar cred că știți sentimentul.

Așa se încheie această zi frumoasă de decembrie în Paris. Ziua următoare, duminică vom vizita împreuna Capela Medaille Miraculeuse și vom afla povestea sa incredibilă. În plus vom admira Galeria Impresioniștilor din Muzeul d'Orsay, ne vom ruga Sfântei Rita, patroana cauzelor imposibile și la sfârșit de zi ne vom plimba pe Champ Elysee, cu un pahar de vin fiert în mână.

Ați vizitat Parisul? Care au fost primele voastre gânduri când ați ajuns în capitala Franței?
***
Mulțumesc pentru vizită!

Dacă v-a plăcut, vă rog să distribuiți acest articol. De asemenea, pentru a fi la curent cu ultimele noutăți vă invit să dați like paginii de facebook și să vă abonați pentru a primi articole noi.

Cu drag,
A.

2 comentarii:

  1. Foarte frumos reportaj, foarte frumoase fotografii! Emoționant Parisul, în orice anotimp. Si fermecător! Mulțumesc pentru prilejul de a rememora prea scurta mea vizită la Paris când, întrebată fiind dacă am vreun loc unde aș vrea să merg neapărat, am răspuns: da, două - Atelierul lui Brâncuși și Muzeul Rodin! Restul, dincolo de astea două ținte obligatorii, a fost o încântare. Sau, poate, am visat...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc mult pentru apecieri și sugestii. Este un oraș fermecător, care are nevoie de mai multe vizite pentru a-i pătrunde secretele. Dar mă bucur tare mult că am putut să-l vizitez măcar preț de un week-end prelungit. Eu am avut pe lista de acasă, ca să zic așa, Catedrala Notre Dame, Basilica Sacre Coeur și Capela Medaille Miraculeuse. Însă da, pentru o călătorie viitoare aș vrea să adaug pe listă atelierul lui Brâncuși.

      Ștergere