Skiathitiko Spiti și borcanul cu fericire

În ultima zi de vacanță în Skiathos, am luat-o la pas, pentru a nu știu câta oară, pe străzile înguste și fermecătoare ale capitalei insulei din Marea Egee. Tot hoinărind, am ajuns în dreptul unei case vechi. Este vorba despre Skiathitiko Spiti.

Spiti înseamnă casă în limba greacă, iar Skiathitiko Spiti se referă la o casă tradițională, specifică insulei Skiathos. Casa din piatră, cu acoperișul de țiglă, a fost construită cu mai bine de un secol în urmă. Inscripția de la balcon, vizibilă din stradă, indică anul 1910.

Astăzi, prin grija și dedicarea familiei, casa a fost transformată într-un veritabil muzeu etnografic. Înăuntru am descoperit comorile transmise din generație în generație, alături de poveștile lor.

Tot cei din familie au rol de ghid și te  însoțesc în această călătorie, prin istoria și tradițiile insulei, care se împletesc cu amintirile propriei lor familii, de patru generații. Fiecare obiect din casă este așezat cu grijă și are o poveste de spus. Vizitarea casei este o adevărată călătorie în trecut.

La parter, cum pătrunzi în casă, se află sufrageria. Am descoperit aici șemineul casei, o canapea specifică insulei Skiathos, masa cu scaune realizate din bambus, bufetul și galeria sculptată pentru perdele, candelabrul datând din 1883, o amforă romană, costume tradiționale și covoare specifice insulei, broderii și țesături din mătase.

 

Apoi scara din lemn te conduce la etaj, unde pot fi vizitate 3 camere mici, ticsite cu obiecte, emoții și amintiri.

În prima cameră din dreapta am descoperit războiul de țesut al familiei. În camera de lângă, tot pe dreapta se află cufere cu documente și fotografii pe pereți. Fotografiile au fost realizate în Skiathos și în America, deoarece membrii familiei au emigrat în Newport, America.

În cea de-a treia cameră de la etaj, aflată în stânga, se află dormitorul, cu un pat mare din fier, decorat cu mătase.  Aici am descoperit un costum tradițional skiathian, alături de cozile împletite ale miresei. Obiceiul era, ca după căsătorie, tinerele femei să își tundă părul și să atașeze cozile împletite de costum, pentru a fi purtate la ocazii festive.

În curte am descoperit vase de lut și o piatră de moară, care înainte erau depozitate în pivnița casei. Pentru a îmbunătăți rezistența casei în caz de cutremur, s-a renunțat la pivniță, aceasta fiind umplută cu pământ.

Prețul biletului a fost 2,5 euro. La finalul turului ghidat, am primit un mic pahar cu lichior de nuci făcut în casă. Nu știu dacă a fost de la lichior sau de la vizita acestui loc minunat, dar cert este că după simțeam că plutesc de fericire pe străzile înguste din Skiathos.

Plutind astfel, m-am oprit la o cafenea, unde am fost plăcut surprinsă că aveau affogato. Nu a fost precum cel savurat în Florența, dar mi-a sporit starea de bine.

Hoinărind din nou pe străzile din Skiathos, mi-a venit ideea borcanului cu fericire. Un borcan, frumos decorat, pe care să-l umplu cu bilețele de hârtie, frumos scrise, despre momentele în care am simțit că plutesc de fericire. Precum cel pe care îl trăiam.

Acum sper să umplu borcanul cu cât mai multe astfel de momente ❤️

P.S.: Dacă ți-a fost de folos acest articol, te rog să îl distribui. Pentru a fi la curent cu noutățile poți aprecia pagina de Facebook  sau Instagram a blog-ului și să te abonezi ca să primești pe mail articolele!