Acasă la Martha Bibescu. Palatul Mogoșoaia.

Nu mai vizitasem demult Palatul Mogoșoaia, cu toate că se află la o aruncătură de băț de București și e înconjurat de un parc imens, în care este atât de plăcut să te plimbi. Într-o sâmbătă caniculară am decis să-i facem o nouă vizită Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia și nu oricum. Poți ajunge la palat cu mașina sau cu metroul, până la stația Bazilescu, dar mai poți ajunge ... drum roll please ... cu trenul. Am luat trenul din Gara de Nord și în 19 minute am ajuns în stația Parc Mogoșoaia.

Povestea Palatului Mogoșoaia se leagă de numele a două familii ilustre: Brâncoveanu și Bibescu. În data de 20 septembrie 1702 se încheie construcția Palatului Mogoșoaia, ridicat lângă lacul cu același nume, de către Constantin Brâncoveanu, pentru cel de-al doilea fiu al său, Ștefan. Palatul a fost construit prin contopirea elementelor arhitecturale venețiene și otomane, cărora li s-a adăugat o notă specific românească, care va fi cunoscut ulterior ca stilul brâncovenesc. 

În anul 1714, Constantin Brâncoveanu și cei 4 fii ai săi sunt decapitați la Constantinopol pentru că refuză să renunțe la creștinism și să îmbrățișeze islamul. Palatul Mogoșoaia, împreună cu celelalte proprietăți și bunuri ale domnitorului, este confiscat de către turci, devastat și transformat în han. După 3 ani, palatul reintră în posesia familiei Brâncoveanu, care revine din exil.

În anul 1830, prin căsătoria dintre Zoe Mavrocordat, fiica adoptivă a lui Grigore Brâncoveanu, cu Gheorghe Dimitrie Bibescu, viitorul domnitor al Țării Românești, palatul ajunge în posesia familiei Bibescu. Sub ocrotirea familiei Bibescu, palatul înflorește, fiind renovat și extins cu ajutorul unui arhitect francez. Vechea casă de oaspeți se transformă în vila Elchingen, iar parcul este reamenajat. În 1890 sunt construite serele cu flori, care au făcut senzație la vremea respectivă și cripta familiei Bibescu.

În 1911 palatul și anexele sale sunt cumpărate de către prințul George Valentin Bibescu de la verișoara sa pentru a fi oferite în dar soției sale, Martha Bibescu. Anul următor încep ample lucrări de restaurare ale palatului, anexelor și parcului, de această dată sub supravegherea atentă a unui arhitect italian. După Primul Război Mondial continuă lucrările de restaurare, sub îndrumarea arhitectului George Matei Cantacuzino. Martha Bibescu investește toate veniturile provenite din vânzarea cărților sale pentru a oferi strălucire Palatului Mogoșoaia.

Sub ocrotirea Marthei Bibescu, palatul are un „fermecător aer bizantin și venețian”, după cum consemnează chiar Regina Maria, primul semnatar al cărții vizitatorilor. Pragul palatului este trecut de personalități precum Antoine de Saint-Exupery, Marcel Proust, Prințul Wilhelm, moștenitorul tronului Germaniei, Winston Churchill și Charles de Gaulle. Palatul este gazda și martorul a numeroase întâlniri și baluri la care participa protipendada vremii.

Odată cu venirea comuniștilor la putere palatul este naționalizat. Martha Bibescu se luptă ca palatul să fie declarat monument istoric în anul 1945. Pe 7 septembrie, în același an, este nevoită să părăsească țara și se va stabili definitiv la Paris.

Chiar dacă nu mai păstrează mobilierul și atmosfera de odinioară, interiorul Palatul Mogoșoaia poate fi vizitat, în cadrul unei expoziții permanente, completată cu variate expoziții temporare. De vremurile sale de glorie amintesc câteva poze alb-negru atârnate pe pereți, mozaicul cu foiță de aur ce reflectă lumina soarelui și fereastra de alabastru, luminată în zilele însorite de vară.

În cadrul complexului de la Mogoșoaia, pe lângă palat, mai pot fi observate cuhnia (bucătăria), ghețăria, turnul de veghe, Vila Elchingen care astăzi găzduiește un restaurant destinat evenimentelor, serele și cripta. Lângă zidurile de cărămidă, la intrarea pe domeniul palatului, se află biserica “Sfântul Gheorghe”, construită de Constantin Brâncoveanu în anul 1688.

Cuhnia și Turnul de veghe

Turnul de veghe

Biserica Sf. Gheorghe

Vila Elchingen

Palatul Mogoșoaia

Lacul Mogoșoaia

Serele

Mi-a fost drag să mă plimb prin parcul Mogoșoaia, nici nu aveam idee că este atât de întins. Îmi doresc să revin aici în fiecare anotimp. Să văd cum toamna pictează totul în arămiu, să calc prin zăpada iernii, să mă bucur de renașterea naturii primăvara și de soarele dogoritor al verii, stând la umbră!

“ Va veni o vreme când acest popor, care n-a fost cunoscut până acum, va fi luat în seamă. Din această ţară, trecută sub tăcere, vor răsuna cântece şi muzică. Neamul acesta va renaşte şi lumea se va mira ca de o minune să afle, în sfârşit, tot ceea ce el posedă din conştiinţa universală ”

Martha Bibescu

S-ar putea să îți placă și: MUZEUL CINEGETIC DE LA POSADA, TROFEE DE VÂNĂTOARE ȘI UN CASTEL LĂSAT ÎN PARAGINĂ

P.S.: Pentru a fi la curent cu noutățile te invit să apreciezi pagina de Facebook a blog-ului și să te abonezi.