Ca să ajungem în Veliko Tarnovo, am luat vineri dimineața trenul din București până în Ruse, apoi din Ruse am luat trenul până în Gorna Oryahovitsa, ca odată ajunși în Gorna Oryahovitsa să luăm microbuzul din fața gării până în Veliko Tarnovo.
Odată ajunși în Veliko Tarnovo, am descoperit orașul îmbrăcat în straie discrete de sărbătoare. Dacă alte dăți orașul zumzăia cu turiști, acum eram noi, localnicii și alți câțiva curioși.
Piața de Crăciun din Veliko Tarnovo se află în Parcul Marno Pole. La fața locului am găsit un târg de Crăciun intim, cu câteva căsuțe cochete, dintre care unele erau deja închise. Totuși, cele deschise mi-au mers la suflet, având acel aer cald specific târgurilor de iarnă din orașele mai mici.
La târg am găsit în special lucruri lucrate manual: decorațiuni de Crăciun, săpunuri, lumânări, produse din lână — genul de obiecte care te fac să te oprești câteva minute să le explorezi cu privirea. Existau și vreo două căsuțe cu mâncare, suficiente cât să completeze atmosfera, dar fără cozile lungi de oameni pe care eram obișnuită să le văd la piețele de Crăciun din București.
Nu am plecat cu mâna goală de la târg, am ales câteva decorațiuni de Crăciun, un săpun adorabil în formă de brad și două perechi de șosete de lână!
Atât vineri, cât și sâmbătă, piața nu a fost deloc aglomerată. În ambele seri am prins și concertele organizate în cadrul pieței, desfășurate în teatrul de vară din parc. Puțini oameni și la concerte, probabil cel mult 40–50, ceea ce m-a făcut să simt că particip la o experiență exclusivistă.
Mi-au plăcut mult melodiile formației Innerglow, care a cântat atât în engleză, cât și în bulgară. A fost unul dintre acele momente neașteptate, care te bucură și care rămân cu tine. M-au și ambiționat un pic să-mi perfecționez limba bulgară, pentru a înțelege mai bine versurile și mesajul pieselor!
 |
| Piața de Crăciun din Veliko Tarnovo |
Dar surprizele din Veliko Tarnovo nu s-au rezumat doar la Piața de Crăciun din oraș. Am avut parte de colindători când luam cina la restaurantul hotelului Gurko, am vizitat una din casele emblematice din oraș, Casa Serafinka, ne-am plimba cu trenul tras de o locomotivă cu abur între Veliko Tarnovo si Gorna Oryahovitsa (aici chiar au fost de folos cunoștințele mele de limbă bulgară pentru a cumpăra bilete din tren!) și am luat masa la restaurantul Shtastliveca, unde până acum nu am reușit să găsim o masă libera.
 |
| Hotel restaurant Gurko |
|
Colindători |
 |
| Casa Serafinka |
 |
| Locomotiva cu abur în Gara Veliko Tarnovo |
 |
| Restaurant Shtastliveca |
Veliko Tarnovo a reușit din nou să mă cucerească prin farmecul său discret, atmosfera caldă de iarnă, cu toate că afara era frig, cu experiențe neașteptate, care au au transformat vizita într-una memorabilă!
S-ar putea să îți placă și: Veliko Tarnovo, un oraș medieval cu licurici
P.S.: Dacă ți-a fost de folos acest articol, te rog să îl distribui.
Pentru a fi la curent cu noutățile poți aprecia pagina de Facebook sau Instagram a blog-ului și să te abonezi ca să primești pe mail articolele!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu