Slider

Toamna la Palatul Cotroceni

20 oct. 2019


Pare că Palatul Cotroceni nu mai are nevoie de nicio prezentare. Ascuns vederii de ziduri înalte și copaci stufoși, poate fi vizitat doar cu o programare prealabilă. Asta în caz că vă gândeați să vă aventurați și să-i faceți o vizită pe nepusă masă. Programarea se poate face telefonic sau pe mail, după care vă prezentați la ora stabilită la intrare, ca să treceți printr-o verificare ca la aeroport. Toate tururile sunt ghidate, nu poți să te plimbi de capul tău, în voie, prin încăperile care fac parte din muzeu și durează în jur de o oră. Pentru străini se pot organiza tururi în limba engleză, franceză și italiană. În plus se pot face fotografii în voie cu telefoanele mobile, fără nicio taxă. Parcă începem să ne aliniem și noi cu practicile din alte țări ceva mai destupate la minte.


„Între 1679 - 1681, pe acest teren situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei. În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Șerban Cantacuzino se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeș, precum și grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc, specific civilizației occidentale europene a acelor vremuri. 

Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaște câteva momente de referință: primul este legat de numele ctitorului Șerban Cantacuzino (1678-1688). Al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Știrbei (1849 - 1853, 1854 - 1856) care, în 1852, îl reface și modernizează redecorând palatul domnesc, care a devenit reședința sa de vară. Totodată, pentru a înlesni legătura cu Capitala, domnitorul Știrbei a tăiat un drum nou, care a secționat marele domeniu al mănăstirii, despărțind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860. 

La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. În 1821, conducătorul revoluției, Tudor Vladimirescu, a hotărât să-și așeze tabăra aici, Cotrocenii devenind centrul revoluției. Revoluția din 1848 - 1849, la sud de Carpați, își are deznodământul la Cotroceni, unde a fost citită proclamația Înaltei Porți, care o condamna. După citirea documentului au urmat arestarea și încarcerarea la Cotroceni a numeroși revoluționari și notabili ai Capitalei. În perioada Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unității și modernizării României, iar, în urma dotării și modernizării, palatul capătă statutul de reședință oficială de nivel european. 

Urmează edificarea palatului princiar (1893 - 1895), noul palat, ridicat de statul român și destinat printului moștenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. În anul 1918, la Cotroceni a fost semnat, cu Puterile Centrale, tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la București. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificări și adăugiri efectuate de arhitectul Grigore Cerchez. Prințesa, ulterior regina Maria, a lăsat la Cotroceni o amprentă inconfundabilă, personalizare care poartă pecetea spiritului său cu înclinații vădit artistice. 

După 1949, aici a funcționat Palatul Pionierilor. Grav afectat de cutremurul din 1977, Palatul a fost refăcut în mare parte. Tot atunci s-a ridicat și o aripă nouă (arh. N. Vlădescu), care adăpostește astăzi sediul Administrației Prezidențiale a României.”  (Sursa - Muzeul Cotroceni)

Cred că aceasta a fost a treia mea vizită la Palatul Cotroceni. Am fost fascinată și de această dată de poveștile ghidului despre vremuri de odinioară. Am pătruns din nou în saloane de primire, săli de bal, birouri, biblioteci, dormitoare și lăcașuri de meditație. Din nou am fost surprinsă de atenția la detaliu a fiecărui obiect de mobilier, covor, tapiserie sau candelabru. Fiecare încăpere are stilul său propriu, deși unele nu mai păstrează amprenta familiei regale, ci a dictatorului ce le-a urmat, care a ținut morțiș să facă unele schimbări, dorind ca vechiul palat să fie transformat într-un hotel care să găzduiască persoanele de seamă care îl vor vizita. Sunt de coșmar transformările prin care a trecut palatul când a funcționat ca Palatul Pionierilor. Pereți întregi îmbrăcați în piele de Cordoba și lemn sculptat au fost pur și simplu acoperiți cu var alb.  










Palatul Cotroceni este una din atracțiile principale ale capitalei, pentru autohtoni și străini deopotrivă. Faptul că poate fi vizitat doar în cadrul unui tur ghidat îi sporește atractivitatea, fiindcă afli foarte multe detalii despre palat, dar și despre viața familiei regale. Este unul din locurile pe care le-aș recomanda turiștilor străini să le viziteze, pentru a ne putea pătrunde mai bine istoria, în cadrul unui tur ghidat în engleză. Un alt loc, care spune de asemenea povești despre istoria recentă a românilor, este Palatul Primăverii, care tot așa se poate vizita doar în cadrul unor tururi ghidate, fiind posibile și tururi în limba engleză. O vizită la Palatul Cotroceni, urmată de una la Palatul Primăverii, poate să ofere două incursiuni cu totul diferite în istoria ultimului secol a României.

După încheierea turului am mai poposit puțin în magazinul cu suveniruri al muzeului, ca să admir bijuteriile create de Anayd Blu inspirate de cele purtate de Regina Maria. Apoi, după porția de frumos, am poposit la Bottega dei Sapori, găzduită într-o casă veche din cartierul Cotroceni, pentru o porție de tagliatelle cu somon. 

Colecția Queen's Dream de Anayd Blu

Bottega dei Sapori

Muzeul Național Cotroceni
Telefon: 021-317.31.07
E-mail: vizitare@muzeulcotroceni.ro
Adresă: Bulevardul Geniului numărul 1, București
Orar: Marți - Duminică 9:30 - 16:30 (doar cu programare efectuată în prealabil, cu cel puțin 24h)
Tarife: tur clasic 25 lei/adult, tur complet 35 lei
Taxă foto: 20 lei (fotografiatul cu telefonul este permis în interiorul palatului)

Alte recomandări de muzee pe care le-am vizitat în București găsiți aici.

P.S.: Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului și să vă abonați.

2 comentarii:

  1. Habar n-aveam că se poate vizita... încă un loc pus pe listă :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, se poate vizita. Cred că l-am vizitat deja de 3 ori. Mi se pare una din cele mai frumoase atracții ale Bucureștiului.

      Ștergere

Un produs Blogger.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Theme Designed By Hello Manhattan
|

Your copyright

2018-2019 Adriana Pârvu. Toate drepturile rezervate.