Slider

Vacanță la țară

17 oct. 2021


Nu, nu e vorba despre revista Vacanțe la țară la care sunt abonată, ci despre vacanța mea din luna septembrie ... petrecută la țară, în satul Pogonești, din județul Vaslui. 


Când toamna începe să bată timid la ușă, iar căldura dogoritoare a verii a luat sfârșit, este momentul propice pentru vacanță, în opinia mea. Anii trecuți, mijlocul lunii septembrie mă găsea pe una din insulele însorite ale Greciei, savurând un frappe și bucurându-mă de nisipul fin și de nuanțele incredibile de albastru ale mării. 


Pandemia mi-a cam dat planurile peste cap, așa că am optat pentru o săptămână petrecută în veșnicia care s-a născut la sat. Oricum mă încânta ideea unei vacanțe fără ceas, în care să pot dormi până târziu, să citesc stând în hamac și să colind dealurile din jurul satului. Ce-i drept, nici o vacanță în însorita Grecie nu ar fi fost mai prejos!





Am bifat cu succes dormitul până târziu în concediu. Nu cred că a fost noapte în care să nu fi dormit cel puțin 10 ore, ceea ce e de invidiat. Dar mă simțeam obosită, fizic și psihic, așa că somnul a fost binevenit. În rest nu cred că am bifat prea multe. Nu că aș fi ținut neapărat, dar undeva, în subconștient, e un sentiment de vinovăție dacă stau degeaba. Chiar și în vacanță.


Oricum am luat cu mine două cărți. Am citit puțin din Mă numesc Roșu de Orhan Pamuk, carte pe care am lăsat-o baltă când am revenit din vacanță. Acțiunea romanului are loc în Istanbul, în anul 1591, când surprinzător, ninge. Probabil voi reîncepe să o citesc, pentru a afla mai multe de arta miniaturii de odinioară și pentru a descoperi cine l-a ucis pe Delicat Efendi. În ultima vreme recunosc, nu prea am avut spor la citit.



Dar nu numai două cărți am cărat după mine. Am luat și trusa mea de desen în creion și cărbune cumpărată din Lidl. Cu ocazia asta am inaugurat-o, că are mai mult de un an de când așteaptă să fie folosită. Am testat creioanele, cărbunele și celelalte accesorii, am desenat câte ceva, mai mult ca să nu zic că am cărat-o degeaba.




Și pe lângă cărți și trusa de desen, am avut la mine și o agendă colorată de la Colorful Mind, în caz că dă inspirația peste mine și vreau să-mi aștern gândurile pe hârtie. Se vede că aveam planuri mari: citit, desenat, scris. Nici scrisul nu a fost dus pe noi culmi, dar am scris o pagină de jurnal și schița pentru acest articol.


Până la urmă am citit, am desenat și am scris, doar că în cantități modeste. Nici dealurile nu le-am colindat chiar zilnic. De fapt, doar o singură dată am privit satul de sus, iar într-o altă am luat strada principală la pas, în lipsă de altă activitate. 





Timpul trece altfel când te trezești târziu. Apoi urmează micul dejun și cafeaua. Iar băutul cafelei a fost o treabă serioasă, care putea dura și o oră. Sorbeam puțin din cafea, în timp ce admiram trandafirii din grădină. 




Surpriza vacanței a fost un pisic mic, care s-a aventurat în curte. Pot spune că ne-am împrietenit, cu toate că fugea mâncând pământul când mă apropiam de el. Dar e fost bucuria mea să văd micul ghem de blană jucându-se și alergând de colo-colo, iar seara dormind în hol, pe un scaun cu haine mai vechi.




Uite așa a trecut o săptămână. Fără realizări mărețe sau revelații. Dar cu gândul că totuși, bucuria stă în lucrurile mărunte!


P.S.: Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului și să vă abonați.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un produs Blogger.
Theme Designed By Hello Manhattan
|

Your copyright

2018-2019 Adriana Pârvu. Toate drepturile rezervate.