Despre Bulgaria, subiectiv


Când mă gândesc la Bulgaria îmi vin în minte serile petrecute până târziu în Lozata, o cârciumă mică aflată la demisolul unei case din cartierul Lozenets. Aici m-am simțit acasă, chiar dacă eram departe de casă.  Am locuit timp de cinci ani în Sofia și am descoperit încet Bulgaria, cu bune și cu rele. Am avut șansa de a cunoaște oameni extraordinari în această țară. Însă cel mai important a fost faptul că am reușit să mă cunosc mai bine pe mine. Tot așa, cu bune, cu rele.

A fost o experiența care m-a schimbat, pe alocuri grea, dar totuși frumoasă. Cum este viața de felul ei. Pe o parte îți dă, iar pe alta îți ia, ca să existe mereu un echilibru. Important este să înveți să renunți la trecut și să fii pregătit să primești ceea ce viața vrea să îți dăruiască. Nu e un exercițiu simplu, însă odată ce îl înțelegi, vei vedea viața dintr-o altă perspectivă. Atât viața, cât și oamenii nu îți datorează nimic. Și nici tu lor. Aș vrea să spun că am învățat aceste lecții în urma șederii în Bulgaria, însă am mai avut nevoie de câțiva ani ca să le deslușesc. Și oricum abia sunt la început, dar fiecare zi e o nouă lecție.

Bulgaria s-a întâmplat pentru mine la momentul potrivit. Dacă oferta de a lucra în Sofia venea mai devreme sau mai târziu poate că nu aș fi acceptat. Dar a apărut într-un moment în care parcă astrele s-au aliniat, într-un moment în care mă simțeam curajoasă și credeam că sunt în stare de orice. Așa că am spus da și a început aventura mea într-o țară nouă. Pe atunci nu mă gândeam că această experiență va dura mai mult de un an, maxim doi. Și uite că a durat cinci ani, până mi-am ascultat din nou inima și am revenit acasă. Dar asta este altă poveste.

În Bulgaria am găsit asemănări și deosebiri față de România. Un amestec cu iz balcanic, combinat cu miros de trandafiri de dulceață. Așa aș descrie vecina noastră de la sud.

Odată ajunsă în Bulgaria, am luat la pas Sofia, cutreierând-o în lung și-n lat. Totuși parcă nu am cunoscut-o îndeajuns. Am descoperit Vitosha, muntele de lângă oraș, bucătăria locală și mi-am supus colegii de muncă unor lungi interogatorii cu privire la tradiții, obiceiuri, istorie și cultură în Bulgaria. Am primit mereu răspunsuri detaliate la întrebări pentru că bulgarii sunt foarte mândri de țara lor, de originea lor tracă și de faptul că Kiril și Metodi sunt inventatorii alfabetului chirilic, care este folosit și astăzi în Bulgaria. Mai aveam oarece divergențe de opinie cu privire la Dobrogea, eu ținând-o cu străbunii români, ei cu străbunii bulgari care locuiau acolo odinioară. Eu că ne-au luat castelul Reginei Maria de la Balchik, ei că ce să facă dacă l-am construit pe teritoriul lor. Oricum acestea erau discuții purtate cu zâmbetul pe buze, fără niciun fel de încrâncenare.

Dialogurile aveau loc în engleză, că eu nu știam nicio boabă de bulgară când am ajuns în Sofia. Încetul cu încetul am reușit să descifrez dialectul lor, cât să pot încropi o discuție scurtă despre vreme. Am reușit și performanța de a scrie cu chirilice, ce-i drept cu litere de tipar. Prima mea sursă didactică a fost muzica. Ascultam și fredonam melodii bulgărești, traducând versurile. Am cunoscut și o profesoară de limba română de la universitatea din Sofia, care m-a ajutat în special cu gramatica limbii bulgare. De la dânsa am aflat o mulțime de lucruri interesante atât despre Bulgaria, cât și despre România. Mereu mă aștepta la lecție cu un desert făcut în casă. Uneori studiam bulgara pe terasa apartamentului, la soare. O doamnă minunată cu o poveste de viață demnă de un roman.

Cu puțină bulgară la bord, am devenit mai îndrăzneață în ceea ce privește călătoriile pe cont propriu în Bulgaria. Oricum fraza mea preferată era „Govorq samo malko bylgarski” adică „Vorbesc doar puțin bulgara”. Cealaltă întrebare utilizată frecvent era „Govorite angliiski?” adică „Vorbiți engleza?”. Mă amuz când mă gândesc la acele vremuri, dar arată că cu puțină bunăvoință poți muta munții din loc.

Fără doar și poate orașul meu preferat din Bulgaria este Veliko Tarnovo. Un oraș medieval care m-a cucerit cu centrul său vechi și cu fortăreața sa cocoțată în vârf de deal.  Casele vechi, așezate una peste alta pe malurile râului Iantra oferă o priveliște demnă de fotografiat. Unde mai pui că lângă oraș se mai află un sătuc cu case tradiționale, din piatră și lemn. Arbanasi pare locul ideal să te retragi la pensie.

Veliko Tarnovo
Un alt orășel fain de care îmi amintesc cu drag este Melnik. Cu o populație de 400 de locuitori, Melnik este cel mai mic oraș din Bulgaria și își păstrează acest statut doar din rațiuni istorice. Timpul s-a oprit în loc aici, printre aleile pietruite, casele rustice și podurile de lemn. O privelișe uimitoare o oferă dealurile terasate ce înconjoară localitatea, Melnik-ul fiind cunoscut pentru vinurile sale reușite, preferate chiar de Winston Churchill. 

În Sofia locul meu de suflet este biserica Sf. Nicolae sau biserica Rusă, cum este poreclită datorită cupolelor sale aurite. Biserica este o adevărată nestemată arhitectural, aflată în imediata apropiere a surorii ei mult mai mari, catedrala Alexander Nevski. Dacă ajungeți în Sofia, vizitați-le pe amândouă. Cu drag îmi amintesc de plimbările prin Parcul de Sud, în drum spre muncă sau în drum spre casă. Că dacă tot stăteam cu chirie, puteam să îmi aleg un apartament aproape de locul de muncă. M-am minunat astfel la rotirea anotimpurilor: zăpadă iarna ce acoperea aleile, muguri încolțiți primăvara, soare arzător vara și frunze aurii și cărămizii toamna.

Biserica Sf. Nicolae din Sofia
Am ajuns în multe locuri frumoase în Bulgaria. Am vizitat orașe, i-am urcat munții, am escaladat cel mai înalt vârf din Balcani, Vf. Musala, am schiat, am făcut plajă, m-am bălăcit în apa Mării Negre. Cu toate astea, îmi dau seama că sunt atâtea locuri pe care nu le-am vazut. Același lucru e valabil și pentru România. Dar mai e timp.

Cei mai importanți au fost oamenii pe care i-am cunoscut aici. Pentru că oamenii sfințesc locul. Am avut parte de colegi nemaipomeniți, iar o parte din ei mi-au devenit prieteni. Și am rămas în continuare prieteni, chiar dacă la distanță. 

***
Mulțumesc pentru vizită!

Dacă v-a plăcut, vă rog să distribuiți acest articol. De asemenea, pentru a fi la curent cu ultimele noutăți vă invit să dați like paginii de facebook și să vă abonați pentru a primi articole noi.

Cu drag,
A.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...