Într-o zi însorită de sâmbătă am poposit la Conacul Bellu din Urlați. Văzusem cu o săptămână înainte câteva poze încântătoare cu conacul și gradina sa cu trandafiri, că am hotărât împreună cu doi prieteni că era cazul să-i facem o vizită . Așa că ne-am suit dimineața în mașina lor având ca destinație Urlați, tărâmul vinurilor.
Familia de aromâni Bellu ne este cunoscută în special datorită cimitirului din București care îi poartă numele. Barbu Bellu a donat terenul de 15 hectare, care adăpostea înainte o livadă de portocali, Sfatului Orășenesc pentru a fi transformat în cimitir. Alexandru Bellu, un alt membru de seamă al familiei Bellu, tot om cu stare, a fost avocat, colecționar de artă și un împătimit fotograf. Lui îi datorăm conacul de la Urlați, construit la mijlocul secolului XIX în stil vechi românesc.
Conacul Bellu este absolut încântător, iar grădina sa cu trandafiri, un curcubeu de culori. Senzația pe care o ai când îi treci poarta este că omul sfințește locul. Fiind încă în plină pandemie, am așteptat să se încheie vizita grupului anterior, nefiind permise grupurile mai mari de cinci persoane. Un motiv în plus să examinez arhitectura exterioară a conacului și să mă bucur minunata sa grădină.
Destul de repede ne-a venit rândul să vizităm conacul, în cadrul unui tur ghidat. Prețul pentru fotografii a fost de-a dreptul prohibitiv, așa că îți voi încânta văzul doar cu exteriorul conacului și grădina sa, lăsând o urmă de mister și lansându-ți invitația de a vizita conacul. Mi-aș fi dorit să petrec mai mult timp în încăperile conacului, descifrând tainele mobilierului, ale fotografiilor înrămate și ale tablourilor de pe pereți. Din păcate a fost nevoie să ne mișcăm rapid, pentru a face loc următorului grup de vizitatori.
După ce am vizitat conacul, am explorat ruinele unei vechi clădiri de pe domeniu și ne-am plimbat prin păduricea din preajmă. La intrarea de odinioară pe domeniul conacului se află un foișor, care a fost transformat la rândul său în muzeu. Se plătește un alt bilet de intrare ca să urci treptele ce te conduc printre aparate de fotografiat vechi, fotografii realizate de Alexandru Bellu și costume populare.
Nu am înnoptat în Urlați, dar am găsit următoarele posibilități de cazare care mi-au făcut cu ochiul: Conacul dintre Vii, o casă veche boierească transformată în hotel și Casa Colinelor, o pensiune cu cramă, înconjurată de vii. Pe drumul înapoi spre București ne-am oprit la Hanul Dacilor pentru prânz și voie bună. Daaar, aventura nu s-a încheiat aici!
Pot spune că punctul culminant al zilei a fost când am ajuns în preajma Arcului de Triumf și am simțit miros de ars. S-a lăsat cu sunat la 112, poliție și pompieri care să stingă incendiul de sub capotă!
Informații utile:
Adresă: Str. Orzoaia de Sus nr. 12, Urlați
Orar: Marți - Duminică 09:00 - 17:00
Bilet adulți: 8 lei
Site: www.histmuseumph.ro (vizitați site-ul pentru informații actualizate)
S-ar putea să îți placă și: CONACELE ASCUNSE ALE ROMÂNIEI
P.S.: Pentru a fi la curent cu noutățile te invit să apreciezi pagina de Facebook a blog-ului și să te abonezi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu