La vânătoare de case prin Sinaia

Într-o zi de duminică, dorind să scăpăm de căldura insuportabilă din București, am luat trenul spre Sinaia. Nu mă amăgeam că Sinaia va fi o oază de răcoare, dar planul de acasă era să urcăm prin pădure, până la Poiana Stânii Regale, unde speram să găsim măcar un strop din mult dorita răcoare. Cum planul de acasă nu se potrivește cu cel din târg, am ajuns să vânez case, iar Sinaia stă excelent la acest capitol, mereu mai descoperi câte o nestemată. Iar de această dată am descoperit chiar mai multe.

Regina Maria și parfumul său de violete indiene

Pe 18 iulie 1938 se stingea din viață la castelul Pelișor, ultima romantică a secolului trecut, Regina Maria. Zece ani mai târziu, parfumul său inconfundabil de violete indiene inunda în mod inexplicabil încăperile castelului Pelișor. Regina Maria era o mare iubitoare a violetelor și a culorii violet, simbol al regalității. La înmormântarea sa, culoarea violetelor a înlocuit negrul mortuar obișnuit, fiind una din ultimele dorințe lăsate în scris de către regină.

Ce vizităm în Sinaia?

Sinaia continuă să mă fascineze, chiar dacă i-am trecut pragul de nenumărate ori. Frumusețea cadrului natural nu a lăsat indiferentă nici familia regală a României, care a decis la sfârșitul secolului XIX să își stabilească aici reședința de vară. Cum era de așteptat, familiei regale i s-a alăturat protipendada vremii, care s-a grăbit să-și ridice case de vacanță în acest mic colț de rai. Au apărut construcții care de care mai cochete, stațiunea a înflorit devenind o destinație a elitelor. Mărturie a acelor vremuri ne-au rămas castele și vile din piatră și lemn. 

Pentru orice loc există o primă dată când ajungem acolo. Ne dorim să știm cât mai multe despre atracțiile, obiectivele sau activitățile pe care ni le pune la dispoziție locul respectiv. Așa că ce vizităm în Sinaia?

Prima gară regală din Sinaia găzduiește o expoziție inedită de trenulețe

Cireașa de pe tort a ultimei vizite în Sinaia a fost „Expoziția de Trenulețe”, care este găzduită de prima gară regală, aflată pe același peron cu actuala gară. A fost locul de la care aveam cele mai puține așteptări și care m-a surprins cel mai tare, într-un mod plăcut. Am intrat pe ușa fostei gări și am pătruns în lumea copilăriei.

O dioramă uriașă, cu localități în miniatură, cu gări și trenuri mă aștepta de cealaltă parte a ușii. Un loc în care trenurile se plimbă nestingherit pe șinele în miniatură, opresc în gări, ca într-o poveste. Niciun detaliu nu pare întâmplător. Găsești un schior căzut în zăpadă, un copil care făurește un om de zăpadă alături de tatăl său, un cuplu de îndrăgostiți ce se bucură de o masă la iarbă verde. Poți privi îndelung diorama și să găsești tot felul de detalii surprinzătoare. Sunt convinsă că dacă aș vizita din nou expoziția, alte detalii inedite ar ieși la suprafață.

Castelul Alinei Știrbey - Muzeul Sinaia

Sinaia continuă să fie pentru mine un oraș plin de surprize, un magician care mai scoate un iepure din pălărie, când credeai că i-ai văzut deja pe toți. Castelul Știrbey este cea mai veche clădire din oraș, edificat în anul 1875, din dorința prințesei Alina Știrbey și a soțului acesteia, generalul Ioan Emanuel Florescu. Începând cu anul 2015 castelul găzduiește Muzeul Sinaia, care este cel mai nou obiectiv turistic pentru stațiune.

Castelul Alinei Știrbey, construit din piatră de râu, este încadrat de două foișoare cu turnuri, care dau clădirii un aer romantic, de poveste. La sfârșitul secolului XIX vila se oglindea într-un mic lac natural, fiind înconjurată de un vast parc, plin de verdeață. Astăzi în schimb castelul Știrbey este ascuns privirii, fiind sufocat de hoteluri, terase și teleferic.

Culorile toamnei în Sinaia - de la gară până la Poiana Stânei Regale

Duminică, ziua din an în care am dat ceasul înapoi, câștigând astfel miraculos o oră în plus de somn, am pornit de dimineață din București cu trenul spre Sinaia, cu intenția de a urca la Poiana Stânei Regale, care în acel moment credeam că ar trebui să fie proaspăt renovată, gata să ne întâmpine primitoare cu o ciorbiță aburindă, numai bună după un urcuș moderat, de aproximativ o oră.

Soarele a strălucit întreaga zi pe cerul albastru, scăldând cu razele sale frunzele galbene și ruginii ale copacilor. Pot spune că a fost o zi superbă de toamnă, ideală pentru a pleca din aglomerația orașului pentru a respira aerul proaspăt și curat al munților Bucegi.

Cazinoul Sinaia si vocea incredibila a sopranei Irina Ionescu!

Știți sentimentul acela când vi se face pielea de găină și instant vă dau lacrimile când cineva începe să cânte? Așa am simțit eu când am auzit-o cântând pe soprana Irina Ionescu, pe scena cazinoului Sinaia. Avusese un recital cu puțin timp înainte la deschiderea vernisajelor de pictură din galeriile de artă ale cazinoului și a participat la același tur de vizitare cu noi. Ne-a făcut o surpriză de proporții când a urcat pe scena teatrului din cazinou și ne-a încântat pentru câteva momente cu vocea sa divină, amplificată minunat de acustica sălii.